În ceas târziu de noapte când liniștea coboară
Când cerul plin de stele mi-e leagăn de culori,
Te-aștept Iisuse Dulce, a nu știu cât-a oară
Să vii aici în taină, la mine să cobori
Trimite peste mine, din Duhul Tău putere
Înțelepciune sfântă în ceea ce gândesc,
Și har ceresc revarsă, și dulce mângâiere
…Desprinde-mă o clipă, de tot ce-i pământesc!
Și-atunci, când iau condeiul s-aștern pe foaia albă
Vreau doar a Ta frumsețe în versul meu s-adun,
Iar mâine…el să zboare și ca pe-o floare dalbă
La cât mai multe inimi cu drag aș vrea să-l pun.
Prin el, să duc iubire, tărie și putere
În fiecare casă, la orice muritor,
Să vadă-n el pe Tine, Cerească Mângâiere
Să simtă-n el mireasmă de pace și de dor
Să storc cu bucurie o lacrimă fierbinte
Din inima de piatră, din sufletul uscat,
Să leg cu el o rană, să mângâi un părinte
Să-ntorc n-apoi acasă pe fiul ce-a plecat!
Și-atunci când îmi vei cere talantul ce și mie
Mi-ai dat cândva Iisuse ca eu să-l înmulțesc,
Să-ți pot preda nu unul ci mult mai mulți de-o mie
Cu bucurie sfântă, la Tronul Tău Ceresc.
de Nicu Fasolă
