Miros de mir ai dus în iadul morții
cu talpa tămâind locașul greu
și-ai smuls din ghearele durerii
pe toți cei sfinți din Dumnezeu.
Și cu ștergarul pus pe capul Tău
ai luminat cărările pieirii,
înveșmântând pe noi ca fii de Dumnezeu
când Te iubim precum fiorul Învierii !
Din ranele de cuie și păcate
ai presărat miros de Viața Bună
și drept ai socotit întru dreptate:
s-avem cu toții Veșnica Lumină.
Atunci te-ai ridicat Lumină din morminte,
acum cobori Lumină jos din Cer
iar noi simțim cum Marile Cuvinte
transformă orice suflet prea stingher.
Și viu și luminat, mai mult decât o lumânare
trăiește sufletul din omul înviat
căci Domnul vrea cu noi ca fiecare
să fie-un fiu pe Veci răscumpărat !!!
de Simion Apetrei
