Tu singur plângi și azi, Isuse
În miez de noapte-n Ghetsimani
Îți dorm departe ucenicii
Și-nconjurat ești de dușmani.
Ți-e plin de neghină ogorul
Și grâul nimicit și zmult
Departe stau “semănătorii”
Și dorm nepăsători, demult.
Umplut-au mărăcinii via
Ogoru-ntreg l-au copleșit
Iar “lucrătorii” Tăi departe
În somn adânc au adormit.
Ți-s oile pierdute toate
Pe multe și pe rele căi,
Intrat-au lupii printre ele
Și dorm adânc “păstorii” Tăi.
Pătrunsu-Ți-au în casă furii
Au profanat și-au pustiit
Iar “păzitori” puși, Isuse
Demult cu dânșii s-au unit…
Când vei veni, Isuse, Doamne,
Credință oare vei afla?
Din câți i-ai pus Tu să vegheze
Câți oare treji vor aștepta?
de fr. Traian Dorz,
